gânduri în ploaie

Cel mai mult m-a durut tăcerea ta. Erai acolo și nu ziceai nimic. Nu știam dacă ce aud e adevărat sau nu iar tu… iar tu nu spuneai nimic.

Îmi mușcam buzele pentru a-mi opri lacrimile. Nu puteam oferi acest spectacol trist oamenilor din jurul meu. Îmi era frică de fapt că le-aș fi dat satisfacție.

Dar repet, m-a durut tăcerea ta.

Și despre asta nu aveam cu cine să vorbesc. Eram singură într-o luptă pe care nu știam dacă pot s-o duc la capăt.


Ploua mărunt și-mi plăcea. Priveam cum oamenii merg grăbiți în jurul meu. Eu mă gândeam doar la picăturile de ploaie ce mi se lipesc de obraji.
Am eu o obsesie de câteva zile pentru o piesă ce spune simplu într-un mod cât se poate de natural ”nu mai vreau să fiu a ta”. Versurile sunt în engleză dar nu aș vrea să amestesc ideile acum. Și o tot fredonez în speranța că am să ajung și eu să cred în ce cânt.

Mă amăgesc singură.
Și priveam din nou la ploaie, continuându-mi drumul. Pășeam pe asfaltul umed și simțeam că-mi calc pe suflet.
Cred că de asta iubesc eu ploaia așa mult. Mă regăsesc în ea.

Și printre miile de picături de ploaie mi-am amintit nu doar de tine ci și de o întrebare ce mi-a fost adresată recent : Ce înseamnă viața pentru tine?

Recunosc, pentru moment m-am blocat.
Cum adică ce înseamnă viața pentru mine?
Răspunsul meu e irelevant oricum. Ideea e că am realizat cât de puțin m-am gândit în ultima vreme la ce văd eu prin viață, cum o trăiesc și cât de puțin… dar cât de puțin m-am gândit la mine.
tumblr_oef9chbxma1thdpgeo1_500

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s