jurnal de revistă. 1

Aveam 15 ani, o geantă plină de haine, o uniformă pe care o detestam, o inimă cât un purice și câteva vise (mărunte, vagi). Intrasem la un liceu foarte bun (printre cele mai bune) pentru că-mi plăcuse să pierd timpul învățând și citind.
Dar îmi era frică.

Știți de ce? Din cauza motivelor despre care nu am îndrăznit vreodată să vorbesc.
Am crescut la țară. Doamne și ce frumos am crescut. În oraș ajungeam rar deci oriunde m-ai fi lăsat… m-aș fi rătăcit. Și m-am trezit brusc singură în acel oraș, stând în gazdă la o mătușă de-a mamei de a cărei existență nu am avut habar până atunci. Și mă simțeam a dracu de mică într-un univers paralel cu tot ce trăisem până atunci.

Cum era liceul?
Mare, mult prea mare. Colegii? Mulți, sociabili… prea sociabili. Nu vreau să fiu înțeleasă greșit, nu eram vreo sălbatică da nu mi se părea neam că făceam parte din peisaj.

După 2 luni în care m-am chinuit să nu detest pe nimeni și să reușesc să vorbesc destul de tare încât să mă audă măcar profii (stăteam fix lângă catedră…) am fost luată mai mult sau mai puțin pe sus de o prietenă.

… Va urma😀

1241731_614852255231760_1971611675_n

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s